Viaţa pe internet

ISBN (10) 973-8934-21-4
ISBN (13) 978-973-8934-21-4

Prefaţă

Îmi amintesc şi acum, după atâţia ani, prima mea intrare pe internet. Era în 1997 şi internetul abia îşi făcea loc în România. Aveam deja modem de vreo doi ani, îl foloseam pentru a accesa BBS-uri (un fel de site-uri), în special pentru a schimba mesaje prin FIDOnet (discuţii tip forum). Am avut chiar propriul BBS pentru o perioadă de timp. Aceste metode primitive de comunicaţie digitală, despre care marea majoritate a utilizatorilor de internet actuali nici nu ştiu că au existat, mi-au dat o idee despre potenţialul internetului.

Era seara, eram acasă, singur. După câteva încercări, am reuşit să configurez totul bine si sa fiu conectat la internet. Pe atunci toată lumea utiliza Netscape, ştiam doar că trebuie să folosesc un motor de căutare, m-am dus la AltaVista şi am început să caut. Paginile îmi apareau în faţă una câte una şi aveam impresia că simt miros de carte nouă. Găseam ceva interesant despre tot ce căutam. Abundenţa de informaţii mă copleşea şi aveam un sentiment de libertate. M-am simţit intrat într-o nouă lume.

De atunci internetul a evoluat foarte mult. Volumul de informaţii a crescut exponenţial. Tot mai multe servicii şi-au făcut apariţia, din cele mai variate domenii. Deşi lumea se plânge încă de viteză, în medie aceasta a crescut de câteva ori şi creşte în continuare.

Internetul a devenit foarte popular. Tot mai multă lume găseşte cel puţin un punct de atracţie, de la comunicare la informare, de la divertisment la afaceri. Internetul este un spaţiu în care zi de zi oamenii interacţionează, în care îşi petrec o parte din viaţă. De obicei, începătorii sunt aruncaţi în această lume ca într-un bazin, fără să ştie să înoate, şi învaţă după ureche.

Oamenii s-au diferenţiat de restul fiinţelor prin capacitatea de a crea şi folosi unelte (tot mai complexe), prin capacitatea de a modela mediul înconjurător, nu doar de a se adapta la mediul existent. Mai mult, prin imaginaţie şi creativitate, oamenii au creat medii virtuale, în care doar mentalul are acces, nu şi fizicul. Internetul a făcut posibilă interacţiunea în astfel de medii virtuale, ridicându-le la un nou nivel.

Computerul este un ajutor pentru creier, o extensie a acestuia. Internetul adaugă facilităţi de informare şi comunicare. Combinaţia se constituie într-un ansamblu puternic de abilităţi puse la îndemâna utilizatorului. Nu este vorba doar despre abilităţi fundamental noi, ci şi ajutătoare ale unor abilităţi intelectuale şi chiar sufleteşti care, din diferite motive, altfel au dificultăţi de manifestare. Prin folosirea frecventă şi cu interes pe o perioadă mai lungă de timp, legătura care se formează între om şi sistemul informatic poate deveni profundă. Ruperea acestei legături prin lipsa accesului la computer poate da un sentiment de amputare intelectuală, de amnezie parţială (în ceea ce priveşte informaţiile personale astfel accesibile, dar care nu sunt memorate de creier). Un astfel de sentiment confirmă formarea unui organism cibernetic.

Se poate discuta mult pro şi contra, dar este clar că societatea umană evoluează către una de cyborgi, fiind greu de renunţat la diferitele capacităţi care pot fi obţinute prin tehnologie. O pondere tot mai mare capătă capacităţile referitoare la procesarea informaţiilor şi circulaţia acestora, ceea ce face deja să se discute despre societatea informaţională. Odată acceptată această realitate, este de dorit să se beneficieze cât mai bine şi conştient de facilităţile disponibile.

Această carte îşi propune să aducă un plus de cunoştinţe celor care îşi petrec o parte din viaţă, oricât de mică, pe internet. Sunt avute în vedere atât aspectele tehnice, cât şi implicaţiile sociale, psihologice şi istorice. Sunt clarificate noţiuni de bază, dar sunt prezentate şi trucuri pentru cei avansaţi. Chiar dacă cele citite sunt cunoscute, regăsirea lor atunci când este necesar se poate dovedi utilă.

Sper ca prin această carte să transmit o parte din cunoştinţele acumulate în decursul anilor.